Complexul National Muzeal "Moldova" Iasi
Muzeul Stiintei si Tehnicii "Stefan Procopiu"
| istoric | muzeu| colectii | evenimente| contact| informatii |

muzeu >> sunet >> cilindru cu stifturi                                                                                                                      >> EN

INREGISTRAREA SI REDAREA SUNETULUI
Cilindru cu Stifturi

          În secolul al XIII-lea, navigatorii olandezi aduc din China primele seturi de clopote grupate pe tonuri si comandate de cilindri cu stifturi. Cel mai vechi automat construit în Europa care foloseste un sistem de clopote actionat de cilindru cu stifturi este carilonul din Catedrala de la Strasbourg (1352-1354). Între cariloanele celebre putem mentiona: Dunkerque (1437), Alost din Belgia (1487) si Anveres (1540) cu un sistem de 60 de clopote.
          Un carilon cu clopote a fost instalat de inginerul Horia Pascalovici în anul 1925, reprezentatul firmei J.F.Weule Bockenem din Austria. La ora exacta reda melodia „Hora Unirii”.
Cea mai veche orga cu cilindru, numita Bull of Salzburg (taurul din Salzburg) a fost construita la în anul 1502. Calugarul german Athanasius Kicher publica în 1650 un document despre biserica cu orga care functiona cu cilindru cu stifturi. În acest timp la curtile Europene au mare trecere automatele muzicale. În Franta, Jaques de Vaucanson (1709-1772), Pierre Jaquet – Droz (1721-1780) obtin rezultate excelente cu androizii lor.
          La începutul sec. XVII, în Mirecourt, Franta încep sa fie construite orgi în miniatura (serinete), iar mai târziu se dezvolta o remarcabila productie de orgi de diferite tipuri. Orgile cu manivela sunt tot mai folosite în strada de cântareti ambulanti, invalizi, vânzatori si savoyarzi.
          În colectia muzeului exista o orga automata cu 84 tuburi, deosebit de valoroasa, construita la Viena în jurul anului 1850. Are 4 cilindrii care contin câte o singura melodie:
1 National Marche-Rum
2 Arie din opera Don Pasquale, Donizetti
3 Ceardas
4 Hori nationale –Rum.
          Orga de strada Kopecky a fost construita în anul 1936 de firma J. Kopecky din Timisoara. Este o orga cu 17 tuburi si cu un cilindru cu 9 melodii.
          Alte automate muzicale care folosesc ca suport de înregistrare cilindrul sunt cutiile muzicale. Inventia lor, în anul 1796, se datoreaza elvetianului Antoine Favre (1734 -1820). Mecanismul este simplu: pinii cilindrului fac sa vibreze dintii unui pieptene metalic. Cilindrul este rotit încet de un motor cu arc, rotatia fiind controlata de un regulator de turatie cu palete. La început mecanismele de mici dimensiuni, cu melodia scurta, erau introduse în bijuterii, ceasuri sau alte obiecte. Apoi, cilindrul este facut mai mare, aranjamentele muzicale mai rafinate si se dezvolta o adevarata industrie în construirea cutiilor muzicale în Elvetia. La sfârsitul sec. al XIX-lea se construiesc cutii muzicale care, pe lânga mecanismul normal contine si un mecanism de orga numit „voix celestes”.
          Pianele mecanice cu cilindru cu stifturi, de salon sau de strada sunt instrumente cu coarde, cunoscute în tara noastra sub numele de tambal mecanic. Cele mai raspândite au fost pianele de strada spaniole, deseori ele erau construite de italieni. În tara noastra se cunosc tambale mecanice construite de Giussepe Turconi din Constantinopole.
În anul 1804 J.N. Mälzel a construit la Viena primul orchestron numit „Panharmonicum”. Ludwig van Beethoven a compus pentru acest instrument melodiile: Victoria de la Wellington si Batalia de la Vitoria. Orchestroanele sunt automate muzicale destinate localurilor publice, care produc muzica asemenea unor orchestre. În colectia muzeului exista sase orchestroane comandate de cilindru cu stifturi si punti. Orchestronul „Valsonora” a fost construit în Germania la sfârsitul secolului al XIX-lea. Pe o tablita aplicata pe dulapul automatului se poate citi: „ La Inger: Magazin de muzica, masini de cusut, gramofoane, arme, diferite mobile, case de bani. Jaques Calmanovici Iasi”.

>> galerie foto sunet <<

| istoric | muzeu | colectii | evenimente | contact | informatii |
EN <<
by: webmaster