Primele
mijloace de comunicare au fost semnalele acustice (vocea, tam-tam-ul
tobelor), care se propagau pe distante reduse. Semnalele optice (focul,
fumul) s-au folosit vreme îndelungata. De la vechii greci ne-au
ramas informatii despre transmiterea mesajelor de razboi cu ajutorul
focului si fumului.Se spune ca sotia regelui Agamemnon, Clytemenstra, a
aflat de caderea Troiei chiar în noaptea evenimentului, cu toate
ca cetatea Micene era la o distanta de 50 km, tocmai prin folosirea
unei retele de transmisie cu ajutorul focului. De la istoricul militar
Polybe ne-a ramas descrierea telegrafului cu apa construit de Eneas
(336 Î.C.) alcatuit din rezervoare cu apa prevazute cu tije
gradate. Tot Polybe a descris un telegraf care folosea un cod al
flacarilor (150 Î.C.). Si romanii foloseau posturi de transmisie
cu ajutorul focului, dovada fiind imaginile sapate în piatra pe
Columna lui Traian.
Telegrafia, se poate
spune ca dateaza de la inventarea telescopului (Galileo Galilei, 1609)
cu ajutorul caruia se acoperea distante mai mari în transmiterea
mesajelor. În anul 1690 Amontons a construit un telegraf cu
ocheane, dar cel mai raspândit a fost telegraful francezului
Claude Chappe ( 1791). Atunci s-a introdus si termenelul de telegraf
derivat de la grecescul tele-distanta si graphos-scriere. Telegraful
lui Chappe era alcatuit dintr-un sistem de semafoare cu brate,
transmiterea mesajelor fiind facuta dupa un cod cu 172 de semne.
Electricitatea
a dat posibilitate omului sa faca un salt calitativ în tehnica
mijloacelor de comunicare. Prima încercare de a folosi
electricitatea statica în telegrafie a fost facuta de elvetianul
George Lesage în anul 1774. Au urmat apoi Sömmering (1809)
cu telegraful electrochimic, Silling (1830) care a construit telegraful
electromagnetic. Cel care a construit un telegraf simplu, usor de
manipulat si care s-a raspândit în întreaga lume a
fost Samuel Brese Morse (1838). Telegraful folosea un cod alcatuit din
linii si puncte, cunoscut sub numele de “alfabetul Morse”. Telegraful
s-a raspândit foarte repede si o retea de sârme se
întindea în întreaga lume.
În
anul 1855, un alt american, Hughes, construia teleimprimatorul,
principalul avantaj al acestuia fiind faptul ca mesajele se transmiteau
direct prin caractere latine nemaifiind nevoie de descifrare.
Aceste
aparate au fost perfectionate continuu de diferite firme constructoare,
urmarindu-se în special marirea vitezei de transmisie a
telegramelor.
Aparutul
Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, iar telegraful Hughes 36
de cuvinte. În anul 1867 Wheaststone realiza un aparat care
transmitea 360 de cuvinte pe minut. O metoda mult mai practica si mai
ieftina a fost transmisia în sistem multiplex inventanta de
inginerul francez Jean Baudot. Aparatul lui continea un distribuitor
rotativ care lega liniile succesiv cu doua, trei sau patru aparate
imprimatoare.
În
anul 1851 fratii Iacob si John Brett au instalat un cablu telegrafic
submarin pe Canalul Mânecii, iar în anul 1858 americanul
Cyrus Field face o tentativa nereusita de a instala un cablu
transatlantic. Abia în anul 1866 vaporul „Great Estern” a asezat
cablul fara nici un incident.
În anul 1915 s-a construit un nou aparat care nu cerea multe
reglari si avea viteza mare de lucru. Teleimprimatorul sau telexul, cum
a mai fost denumit, functiona pe principiul START-STOP. Aparatul
porneste si se opreste automat pentru fiecare litera transmisa, prin
aceasta eliminându-se posibilitatea ca abaterile de viteza sa se
însumeze de la o rotatie la alta, asa cum se întâmpla
în cazul aparatului Hughes. La aceste tipuri de aparate
imprimarea se face pe banda sau coala de hârtie.
În
tara noastra prima linie sistem Morse a fost construita în anul
1853 pe traseul Viena –Timisoara - Sibiu. În anul 1854 a
început sa functioneze legatura telegrafica
Bucuresti-Giurgiu-Rusciuc, iar un an mai târziu se construieste
linia Iasi–Cernauti. Prin aceasta linie Iasul a fost legat de Viena si
Paris. Posturile telegrafice s-au instalat de catre companii austriece
care asigurau atât aparatura, cât si specialistii. De la
început au fost înfiintate scoli pentru specializarea
telegrafistilor români. Astfel, în anul 1855 s-au
înfiintat scoli de telegrafie la Bucuresti si la Iasi, care au
pregatit personal român pentru deservirea posturilor telegrafice.
În anii 1858-1859 liniile telegrafice române au fost
preluate de la austrieci.
| 
| 
|
|
|
| 
| 
| 
| 
| 
| 
|
