Subiect dublu
|
Subiect simplu
|
Apoziţii
|
I. Ton neutru
|
I. Ton neutru
|
I. Ton neutru
|
Vine ea mama.
A trecut el aşa un răstimp.
O şti el careva cum să rezolve asta?
Mama vine şi ea mai târziu.
Mama ştie ea ce face.
Chiar ştie el ce face?
|
Vine mama.
A trecut aşa un răstimp.
O şti careva cum să rezolve asta?
Mama vine mai târziu.
Mama ştie ce face.
Chiar ştie ce face?
|
Vine ea, mama.
A trecut aşa un răstimp, vreo 2 ani.
O şti careva, Gheorghe, cum să rezolve asta?
Ea, mama, vine mai târziu.
Ea, mama, ştie ce face.
Chiar ştie el, tata, ce face?
|
II. Accent pe pronume
|
|
|
Vine ea mama.
A trecut el aşa un răstimp.
O şti el careva cum să rezolve asta?
Mama vine şi ea mai târziu.
Mama ştie ea ce face.
Chiar ştie el ce face?
|
|
|
III. Accent cuvântul următor pronumelui
|
II. Accent cuvântul următor verbului
|
|
A trecut el aşa un răstimp.
O şti el careva cum să rezolve asta?
Mama vine şi ea mai târziu.
|
A trecut aşa un răstimp.
O şti careva cum să rezolve asta?
Mama vine mai târziu.
|
|
IV. Completare propoziţii
|
III. Completare propoziţii
|
|
Vine ea mama azi.
A trecut el aşa un răstimp de lung.
O şti el careva, Gheorghe, cum să rezolve asta?
|
Vine mama azi.
A trecut aşa un răstimp de lung.
O şti careva, Gheorghe, cum să rezolve asta?
|
Vine ea, mama, azi.
|