SUNETELE LIMBII ROMANE

SUNETELE LIMBII ROMÂNE

Prima pagină

Fonetica limbii române

Arhiva sunetelor

   Vocale
   Consoane
   Diftongi
   Fraze
      Prozodie standard
      Voci emoţionale
      Voce umană-voce sintetică
      Particularităţi lingvistice

Voci dialectale

   Colaborare - Prof. D. Scheianu
   RoToBi System (în engleză)

Protocoale

Instrumente de analiză

Referinţe

Legături utile

Dacă aţi accesat accidental această pagină, fără a citi şi a consimţi deplin cu Notificările Legale de Copyright, vă rugăm să le citiţi aici.

Diftongi, triftongi, hiaturi

Puteţi asculta diftongii din limba română

aici.

Diftongii sunt clasificaţi după poziţia vocalei în diftongi descendenţi (dacă vocala este la începutul diftongului) şi ascendenţi (dacă este la urmă) [cf. Wikipedia].

Diftongii descendenţi din limba română se formează dintr-o vocală urmată de una dintre semivocalele /ǐ/ şi /ǔ/. Toate combinaţiile sunt posibile, în afară de diftongul /uǔ/:

/aǐ/ ca în mai
/aǔ/ ca în dau
/eǐ/ ca în lei
/eǔ/ ca în leu
/iǐ/ ca în mii (acelaşi sunet ca vocală şi semivocală)
/iǔ/ ca în fiu
/oǐ/ ca în goi
/oǔ/ ca în nou
/uǐ/ ca în pui
/ăǐ/ ca în răi
/ăǔ/ ca în rău
/îǐ/ ca în câine
/îǔ/ ca în râu

Diftongii ascendenţi din limba română se formează dintr-una din semivocalele /ĕ/, /ǐ/, /ŏ/ şi /ǔ/, urmată de o vocală:

/ĕa/ ca în stea
/ĕo/ ca în George
/ǐa/ ca în ziar
/ǐe/ ca în fier
/ǐo/ ca în chior
/ǐu/ ca în iubit
/ŏa/ ca în oameni
/ǔa/ ca în ziua
/ǔă/ ca în două