SUNETELE LIMBII ROMANE

SUNETELE LIMBII ROMÂNE

Prima pagină

Fonetica limbii române

Arhiva sunetelor

   Vocale
   Consoane
   Diftongi
   Fraze
      Prozodie standard
      Voci emoţionale
      Voce umană-voce sintetică
      Particularităţi lingvistice

Voci dialectale

   Colaborare - Prof. D. Scheianu
   RoToBi System (în engleză)

Protocoale

Instrumente de analiză

Referinţe

Legături utile

Dacă aţi accesat accidental această pagină, fără a citi şi a consimţi deplin cu Notificările Legale de Copyright, vă rugăm să le citiţi aici.

Aspecte fonetice (în conexiune cu aspectele semantice) în frazele cu subiect dublu în Limba Română

Puteţi asculta frazele cu subiect dublu aici.

      Argumentele semantice ale unui predicat pot fi dublate uneori de pronume clitice. Acest aspect este foarte frecvent în cazul obiectelor directe şi indirecte, dar uneori apare şi în cazul subiectului (nu doar în limba română, după cum arată [Masahiro, 1996]). Subiectul dublu este un fenomen lingvistic controversat în limba română: Alexandra Cornilescu [Cornilescu, 1997] a adus în discuţie problema subiectului dublu, Verginica Barbu [Barbu, 2003] a încercat să-l modeleze folosind instrumentele oferite de HPSG, dar până azi nu există o tratare uniformă a lui, mai ales din perspectiva fonologică (ca informaţie suplimentară, din punct de vedere descriptiv, aduce pronunţia într-o construcţie cu subiect dublu).
      Exemple de construcţii cu subiect dublu sunt:

      a) Vine ea mama!
      b) "A trecut el aşa un răstimp", (M. Sadoveanu)
      c) O şti el careva cum să rezolve asta.
      d) Mama vine şi ea mai târziu.
      e) Mama ştie ea ce face.
      f) Chiar ştie el ce face?

      Construcţiile din d)-f) sunt considerate de unii lingvişti propoziţii cu subiect dublu propriu-zis, iar de alţii, precum Cornilescu, structuri particulare ale limbii.
      În acest context, ne-am propus înregistrarea unui set de fraze cu subiect dublu şi subiect simplu, pentru analiza comparativă a prozodiei în cele două tipuri de fraze, precum şi a modificărilor induse de subiectul dublu faţă de exprimările cu subiect simplu. Frazele sunt înregistrate cu ton neutru, dar şi cu rostiri particulare, cum ar fi accentuarea pronumelui care reprezintă dublarea subiectului, accentuarea cuvântului următor pronumelui, sau completarea propoziţiei. Încercăm realizarea unei corelări între încărcătura semantică a frazelor cu subiect dublu şi pronunţia lor. O dezvoltare ulterioară va fi determinarea părţii subiectului dublu care este mai accentuată şi condiţiile în care unul sau altul din subiectul dublu devine mai accentuat, eventual în funcţie de încărcătura emoţională.

O descriere a rezultatelor analizei frazelor cu subiect dublu, inclusiv regulile de variaţie a formanţilor şi a frecvenţei fundamentale, poate fi consultată aici.

Publicaţii în domeniu

[Cornilescu, 1997] Cornilescu A., "The Double Subject Construction in Romanian. Notes on the Syntax of the Subject", "Revue Roumaine de Linguistique", no.3-4, 1997
[Masahiro, 1996] Masahiro Oku, "Analyzing Japanese double-subject construction having an adjective predicate", "Proceedings of the 16^th conference on Computational linguistics - Volume 2", Copenhagen, Denmark, pp. 865 - 870, 1996
[Barbu, 2003] Verginica Barbu, "Construcţii cu subiect dublu în limba română actuală. O perspectivă HPSG", în volumul "Aspecte ale dinamicii limbii române actuale", volum 2, Ed. Universităţii Bucureşti, pp. 73-79, 2003